Noroc

Aş da totul pe faţă iar pe tine pe spate.

Ping Pong. Part 1.

In cele de mai jos puteti vedea ce se poate intampla daca iti dai numarul de telefon in fuga.

Pong: Roger roger

Ping: Bine vulture!

Pong: Shoimul catre nevastuica.
Ping: Ba bufnita catre uliu.
Pong: Macaraua catre carabushe.
Ping: Naparca de stepa catre dihorul pipit.
Pong: Shinshila de bariera catre codobatura de autostrada.
Ping: Papagalul mut catre dropia de baragan.
Pong: Zoroastrul de dimineata catre silfida de veghe.
Ping: Caru' si mai mare catre mentosana zen.
Pong: Rostopasca creponata catre matraguna violacee.
Ping: Granitu' bicolor catre ametista shifonata.
Pong: Plexiglasul omniscient catre sideful smarandiu.
Ping: Obsidianul languros catre rabarbura inecacioasa.
Pong: Pan-ul de peisaj catre ondina shuvoielnica.
Ping: Cheia de 16 catre canciocul ciobit.

Pong: Id-ul de mess catre SMS-ul de buzunar.

Ping: KOHNET FILM. (to be continued)

Pong: Subtitles needed for last phrase.

Ping: THE END in rusa. De la desenele amanate rusesti Nu zaiet nu pagadi...dar asa e...voi prindeati sarbii pe acolo. In partea mea de Dunare prindeam rusii. de picior.

Pong: Haha, farewell then.

Acest text a fost publicat fara acordul sender-ului be). Intrucat sender-ul a) nu a primit nici dezacordul,  here we are...published! 

 

ceasul meu uman

Obisnuiesc sa merg cu metroul. Pentru ca e rapid si ma scuteste de timp pierdut aiurea in trafic alaturi de oameni care mai de care mai economi in a folosi apa si sapunul. Mai ales acum..pe timp de megacriza. Si la metrou intalnesc acest gen de oameni, dar macar trebuie sa-i suport mai putin timp.

In fiecare dimineata vin cu metroul catre birou si schimb magistrala la Unirii. Mergand de atata vreme pe acelasi traseu, la aceleasi ore, se intampla sa dai mai tot timpul cam peste aceeasi oameni. Despre unul aparte vreau eu sa povestesc acum si anume despre ceasul meu uman. Este un om in functie de care imi calculez daca sunt sau nu in intarziere. Acest om este un batran cersetor infirm care se deplaseaza pe o placa cu rotile ajutandu-se doar de maini pentru a o propulsa. Va inchipuiti ce forta poate avea acel batranel...si cam cu ce viteza se misca prin puhoiul de lume grabita de la 9 dimineata. Il intalnesc aproape in fiecare dimineata in pasajul de la Unirii. Daca el se afla in capatul pasajului dinspre Unirii 1 e ok, sunt relaxata, merg agale, eeeee tiiimp. Daca insa e inspre capatul dinspre Unirii 2 e clar ca ar fi trebuit sa fiu deja in birou. Nu ca asta m-ar face sa alerg, dar in timp ce merg agale ma pot gandi la o scuza pentru cele 5-10 minute de intarziere. Anyway, e incredibil cum il intalnesc pe batranelul acela fix la aceleasi ore in fiecare dimineata. Mai ca incep sa prind drag de el.

A fi sau a nu fi inalt

- Stati sa inchid usa ca este zgomot. Si ma ridic de pe scaun ca sa inchid usa agentiei.

- Vai dar ce inalta sunteti! M-am si speriat! zise clienta din fata mea cand sa ma asez la loc...

Mda...si tu esti invidioasa..imi zic in gand, ca parea genul.

Mi-am amintit de persoanele pe care le surprind uneori uitandu-se la incaltarile mele. Nu, nu port tocuri mai mari de 1cm niciodata. Doar la nunti mai fac cate o exceptie. Mi-ar placea sa port tocuri...dar ma ia ameteala si asa uneori. Plus ca e obositor sa te apleci mereu ca sa auzi ce zic prietenii tai nu atat de inalti.

E bine sau nu e bine sa fii inalt?

Pai e bine pentru ca tu vei vedea tot timpul ce se intampla pe scena la orice concert, manifestatie culturala sau de alt soi,  oriunde ai fi, in fata, in spate, la mijloc. Nu te vor deranja prea mult capetele celorlati intr-o sala de cinema. Esti oricum mai inalta decat 85% din populatia acestei tari sau si mai bine.

E distractiv sa-ti vezi prietenii mai scunzi urcandu-se pe scaun, caznindu-se sa ia o cutie de pe raftul de sus iar apoi tu sa te oferi sa o pui la loc doar intinzand cu nonsalanta  o mana.

Esti util la casa omului, poti prinde perdele, draperii mult mai usor decat ceilalti, poti aspira ganganiile de pe lustra fara sa te mai cocoti pe scaun, ajungi sa iei/pui cartile pe raftul cel mai de sus.

Intotdeauna vei mai gasi un fruct intr-un copac la care inca nu au ajuns altii.

Daca ai si grija sa-ti mentii silueta dai bine la publicul masculin si atragi priviri invidioase din partea celui feminin. Uneori, e adevarat  te inteapa toate acele priviri. In timp insa, ajungi sa le ignori.

Daca pui cateva kilograme in plus ceilalti nu vor observa niciodata, intotdeauna compensand lungimea.

Nu e bine cand tampla ti se mai intersecteaza cu barele din metrou sau autobuz, cu vreo creanga de copac mai joasa sau cand trebuie sa folosesti o masuta foarte joasa. E cam neplacut cand in avion nu mai prinzi locuri la iesirile de urgenta sau cand te plimbi cu o masina nu prea spatioasa. E trist cand adolescenta fiind te indragostesti de tipi mai scunzi decat tine cu care iti e cam jena sa iesi in oras...desi intre voi exista acea conexiune. Trebuie sa ai grija cand iti cumperi o canapea, sa fie suficient de lunga incat sa nu-ti atarne picioarele in fara ei.
Era complicat acum cativa ani cu hainele...pantalonii care sa-ti fie suficient de lungi erau insuficient de stramti. Aveai de ales intre a arata ca un pescar sau a parea ca porti salvari tot timpul. Acum slava creatorilor de moda ca sunt in trend pantalonii trei sferturi si be) au dat navala brandurile occidentale cu marimi mai potrivite si in tarisoara noastra.

Alte neplaceri? nu-mi mai vine in minte nimic altceva. Deci, oficial imi este bine sa fiu inalta!

La fel de bine cum ii este si consateanului meu. :)

freak on a leash...

Hai la Peninsula 2010

Lumea zice ca sunt maniac (a)...

Rock ON la Artmania 2010

Dreams

Rock ON la Cranberries